Banul (tot) la ban trage10.22.09

Strategia PAC, cel putin la nivel teoretic,  urmareste dezvoltarea modelelor de ferme mijlocii familiale, acestea fiind considerate de catre arhitectii sistemului european formele cele mai viabile. In realitate insa, lucrurile nu stau chiar asa in sensul ca exploatatiile agricole mari beneficiaza de subventii mai mari comparativ cu fermele  familiale. Daca privim la Romania, acest lucru este si mai accentuat decat in alte parti.

Tabelul de mai jos, realizat de CRPE, arata repartitia subventiilor raportat la suprafata agricola detinuta, pe categorii de exploatatii.

Beneficiari plati 2008
Nr exploatatii Procent din total exploatatii (%) Suprafata in ha (subventii platite per ha) Procent din total (%)
1-5 ha 912.245 81 2.234.984,79 23,59
5-10 ha 145.400 12,91 977.066,80 10,31
10-50 ha 51.547 4,58 995.337,22 10,50
50-100 ha 5.802 0,52 414.682,72 4,38
100-500 ha 8.704 0,77 1.957.369,76 20,66
500-1000 ha 1.718 0,15 1.189.953,39 12,56
1000-5000 ha 822 0,07 1.355.287,79 14,30
5000-10000 ha 23 0,002 179.334,15 1,89
Peste 10000 ha 8 0,001 172.114,63 1,82
Total 1.126.269 9.476.131,25

Ce se observa in mod vadit ?

Faptul ca 0,2% din exploatatii  ( fermele care detin peste 500 de hectare de teren) au absorbit 30% din bani, in timp ce diferenta de bani ( 70 % din fonduri )  s-a dus catre fermele care detin sub 500 de hectare de teren. De retinut si ca 81% din exploatatii, care au intre 1 si 5 hectare,  au primit 23,59 % din fonduri.

Dupa cum se stie, tara noastra a optat pentru acordarea subventiei  pentru o suprafata  de minimum un hectar, ceea ce inseamna ca proprietarii de teren care detin mai putin de un hectar, nu capata nici un leu de la stat. In aceasta situatie in Romania se afla  2,6 milioane de gospodarii , asa-numitele gospodarii de subzistenta.

Posted in Financiar, Politicawith 71 Comments →

Contribuabilii occidentali nu iarta10.07.09

Scriam zilele trecute un articol pe tema finantarilor europene. De fapt, materialul era un rezumat al dificultatilor intampinate in sistemul finantarilor, vazute prin ochii unui consultant strain, expert in fonduri UE.

Admitem ca,  fiind vorba de ceva nou pentru romani, procedura de atragere a banilor europeni nu se deruleaza la parametrii corespunzatori. Aici incadram asa numitii factori obiectivi, oarecum scuzabili. Si in acelasi timp perfectibili.

In afara de acestia insa, Romania se mai confrunta si cu altceva. Este vorba de fapte care uneori depasesc cadrul legal, de la simple actiuni de favorizare a unor persoane, pana la actiuni intentionate, vadit ilegale. Ei bine, in astfel de situatii, ar trebui sa intervina rolul statului, cu scopul de a veghea la respectarea intocmai a legii.

Ce se va intampla daca ne batem joc de legi? Fie ca e vorba de ignoranta, fie de acte ilegale grave, Uniunea Europeana ne va sanctiona drastic. Iar sanctiunile pot merge pana la sistarea acordarii de fonduri UE .

Daca isi imagineaza cineva ca,  in ziua de astazi,  contribuabilii germani vor accepta ca banii lor sa fie irositi se inseala amarnic. Uitati ce au patit altii, semn ca se intampla chiar si la case mai mari. Desigur, in final, toti vor fi obligati sa dea banii inapoi.

Cine are urechi de auzit sa auda !

Posted in Financiarwith 219 Comments →

De ce nu “curg” fondurile UE spre Romania?10.06.09

Despre fondurile Uniunii Europene,  fie ca sunt destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, fie ca sunt indreptate spre alte sectoare, de cele mai multe ori, s-a vorbit mult  si ineficient. Dupa parerea mea, una din caile de  deslusire a secretelor  acestui domeniu este sa urmaresti cum au reusit altii sa aibe succes.

Am incercat sa raspund la intrebarea din titlu, analizand ceea ce a spus despre fondurile europene un consultant olandez, specializat tocmai pe aceasta problematica.

Care sunt, asadar, principalele cauze care impiedica fondurile UE sa vina in Romania?

1. Autoritatile care gestioneaza fondurile UE nu comunica suficient cu solicitantii (consultantii).

2. Lipsa experientei, know-how-ului pe fonduri UE.

3. Instrumentele si ghidurile de finantare sunt insuficient de bine formulate.

4. Lipsa unei transparente necesare pentru un dialog eficient intre stat si solicitant.

5. Absenta unui dialog intre autoritati si solicitant, in situatia in care dosarul este incomplet.

6. Existenta unei perioade de evaluare prea lungi.

7. Lipsa co-finantarii.

Dupa cum se poate observa, in opinia consultantului olandez, cele mai multe cauze tin de procedura si de sistemul de lucru, si mai putin de lipsa co-finantarii.

Posted in Financiarwith 56 Comments →

  • You Avatar