Archive for September, 2010

Fermierii concureaza supermarketurile prin piete volante09.26.10

Mergand pe modelul supermarketurilor, fermierii ofera produse agricole la preturi promotionale, in cateva piete volante din Bucuresti. Astfel, populatia poate cumpara direct de la producatori:  rosii, varza dovlecei la 1 leu kilogramul. Organizatorii ofera in special diferite produse necesare gospodinelor care doresc sa-si pregateasca rezerve “la borcan” pentru iarna.

Pietele respective sunt functionale in patru zone diferite din Bucuresti.

Sa fi inceput oare fermierii sa invete din practicile de marketing ale supermarketurilor ? Grupati in asociatii, sustinand inclusiv astfel de evenimente, sansele producatorilor de a razbi pe o piata tot mai concurentiala cresc exponential.

Posted in Marketingwith Comments Off on Fermierii concureaza supermarketurile prin piete volante

Zootehnia românească: a fi sau a nu fi09.23.10

Aparent, fermierii romani sunt multumiti de noile preturi la cereale. Ce se intampla insa cu animalele in noile conditii de poata ? Cum influenteaza pretul furajelor afacerile crescatorilor de animale din Romania ?

Această întrebare retorică se află pe buzele tuturor celor implicaţi în activitatea de creştere a animalelor. Se prefigurează o perioadă extrem de grea pentru zootehnişti datorată creşterii speculative a preţului cerealelor, a lipsei subvenţiilor şi a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei.
În ferme, preţurile cerealelor influenţează aproximativ 80% din preţul furajului iar acesta, la rândul său, influenţează aproximativ 70% din costul de producţie. Achiziţionând cereale extrem de scumpe, costul de producţie va deveni mult prea mare provocând pierderi importante fermierilor. O creştere proporţională a preţului de vânzare este, de cele mai multe ori, imposibilă deoarece vânzarea animalelor are ca bază de referinţă valoarea cărnii importate, neţinând cont de rentabilitatea fermierilor – cu alte cuvinte, dacă vrei să îţi vinzi animalele (şi vrei să o faci, în primul rând pentru a nu-ţi bloca fluxul tehnologic) eşti nevoit să accepţi un preţ impus care nu ţine cont de calcule economice.
Pentru comparaţie, vom lua exemplul industriei de panificaţie care, în prezent, creează premizele unei noi scumpiri cu 30% a pâinii. Producătorilor de animale le-ar fi foarte greu să pună în aplicare un astfel de plan deoarece ei nu au contact cu consumatorul final, ci se adresează procesatorilor de carne care păstrează întotdeauna opţiunea importului.
Scumpirea pâinii este justă în condiţiile creşterii semnificative a preţului la grâu, ceea ce este însă ciudat este modul în care scumpirea grâului e justificată: parte din recolta de grâu este calamitată. Raportările Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu recoltată este superioară celei de anul trecut (peste 6 mil tone)! Nimeni nu pomeneşte însă de exporturile masive de grâu ce au dus la această creştere formidabilă a preţului, poate că aici ar trebui să se intervină în sensul limitării exporturilor această problemă putând fi ridicată în consiliul de miniştri la Bruxelles.
Preţul grâului devenind prohibitiv pentru fermieri, singura opţiune rămâne achiziţia de porumb, în condiţiile unui preţ acceptabil, a altor cereale mai rar folosite ca sorg, triticale, secară ori a subproduselor ca tărâţa de grâu, mălaiul furajer etc.
Un alt factor ce influenţează negativ activitatea zootehnică este lipsa subvenţiilor. Dincolo de inexistenţa acestui sprijin din partea statului, criza economică şi cea a cerealelor afectează capacitatea de adaptare a crescătorilor la sistemul de producţie nesubvenţionat. Anul 2010 este primul în care nu mai există subvenţii şi este nevoie de timp pentru ca afacerea şi modul de gândire al fermierilor să se adapteze la această situaţie. Din nefericire, această perioadă se suprapune peste una de criză lucru ce poate deveni fatal pentru parte din fermele româneşti.
Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei va afecta de asemenea producţia zootehnică. Veniturile mai mici vor orienta consumul către segmentul de produse ieftine deşi aceste produse ieftine sunt, de cele mai multe ori, surogate la cele naturale, existând carne de sinteză, lactate de sinteză etc. Lipsa de informare a consumatorilor în legătură cu ceea ce mănâncă a capacitat apariţia unor produse de consum ce au în conţinutul lor din ce în ce mai puţină carne, mai puţin lapte etc. Cum ar fi să urmărim ieşirile de iaurt, smântână ale unei fabrici de lactate şi să realizăm că nu are nici o intrare de lapte. Interesant, nu?
Anul curent poate determina mişcări radicale în zootehnia românească, producătorii integraţi având cele mai mari şanse de a supravieţui. Cea mai mare teamă a fermierilor, dincolo de ceea ce s-a scris mai sus, rămâne teama neîncasării banilor – a clienţilor rău platnici ce se înmulţesc exponenţial în perioade de criză. Se poate finanţa o pierdere de 10-15% în speranţa unor timpuri mai bune însă o pierdere de 100% poate determina falimentul afacerii. Probabil că acesta este punctul nevralgic al relaţiilor comerciale în România, în general, şi aici ar trebui creat un cadru legal care să ofere o protecţie reală comercianţilor de bună credinţă.

Cătălin Lăpuşte
Director general Belcrin Development

Posted in Banci, Preturi & Pietewith Comments Off on Zootehnia românească: a fi sau a nu fi

Smithfield promoveaza alimentatia sanatoasa09.19.10

Smithfield, prin diviziile Smithfield Ferme si Smithfield Prod, deruleaza un inedit program “Din nou la scoala”, dupa cum ne informeaza oficialii companiei, Andrada Calancea, Cristina Berneanu si Ioana MESARU, responsabili PR.

Programul “Din nou la scoala” 2010 isi va continua desfasurarea intre 13 – 21 septembrie. Voluntarii Smithfield Ferme vor vizita in total peste 3.500 elevi de gradinita si scoala (clasele I-VIII) din 40 de scoli si gradinite din comunitatile rurale ale judetelor Arad si Timis. Vor fi distribuite ghiozdane/ rucsaci, penare echipate si orare continand sfaturi pentru un stil de viata sanatos si o alimentatie echilibrata, manuale si carti.

Pana in acest an, au avut deja loc trei editii ale programul educational “Din nou la scoala”, care au inclusi in total un numar de 6.000 de elevi. Pe langa rechizitele scolare primite la inceput de an scolar, compania Smithfield Ferme a recompensat elevii premianti cu manuale si carti, la fiecare sfarsit de an scolar.

Smithfield Ferme -Din nou la scoala 2009

Posted in Fermieri & Companii, Marketingwith Comments Off on Smithfield promoveaza alimentatia sanatoasa

Piata romaneasca, incorporata in piata UE09.18.10

Anul trecut pe vremea asta pe piata occidentala porumbul costa circa 130 euro tona, pe cand la noi aveam un pret de sub 100 euro tona. Era, dupa cum se vede, o diferenta semnificativa dintre preturile romanesti si cele occidentale la acelasi produs. (Cei care exportau cereale inregistrau profituri frumusele.) Astazi, situtia este alta, pretul porumbului romanesc fiind aproximativ acelasi cu cel al porumbului francez ori german. Din acest punct de vedere, iata, putem spune ca, in sfarsit, Romania s-a integrat in marea piata europeana.

Posted in Preturi & Pietewith Comments Off on Piata romaneasca, incorporata in piata UE

Inundatiile au scazut pretul porumbului, in loc sa-l creasca09.17.10

Sondand piata pentru a afla preturile la care se tranzactioneaza porumbul in momentul de fata am ramas putin surprins. Ma asteptam ca in zonele inundate, de exemplu, porumbul sa fie scump, din cauza pierderilor suferite de fermieri, se intelege.  Iar in zonele considerate bune ale tarii, unde n-au fost nici un fel de calamitati naturale, pretul porumbului sa fie mai mic.  In realitate insa, lucrurile nu stau deloc asa. Urmarind preturile din diverse zone, dupa cum am spus, am constat ca preturile nu sunt influentate de recentele calamitati. Oare, de ce ?

In prezent, porumbul se tranzactioneaza la preturi cuprinse intre 0,5 si 0,7 lei / kg.

Posted in Preturi & Pietewith Comments Off on Inundatiile au scazut pretul porumbului, in loc sa-l creasca

Ce nota merita Agromalim 2010 ?09.14.10

Agromalim 2010 a fost (si) data aceasta un succes. Desi in primele doua zile nu a “plouat” cu vizitatori, per total targul a fost o reusita. Dar ce indica, pana la urma, reusita ori esecul unui astfel de eveniment ? Numarul de vizitatori ? Hm, pot fi 1.000 persoane paralele cu agricultura, cum pot veni 37 de fermieri interesati. Numarul de expozanti? Pot fi 150 de companii, dintre care doar 23 sa fie cat de cat,  ori  pot fi 76 firme cu oferte bogate, aplicate.

Eu cred ca nota unui targ este data numai si numai de rezultatul intalnirilor dintre expozanti si vizitatori. Daca la Agromalim  69 de oferte s-au intalnit cu 69 de cereri, da, putem afirma ca, da, au fost incheiate de  69 dealuri. Corect?

Desigur, conteaza si restul, ca si impresia artistica, cum se spune.  Ceea ce ramane insa – dealurile incheiate intre participantii la targ – asta cantareste cel mai greu.

AGR

Posted in Marketingwith Comments Off on Ce nota merita Agromalim 2010 ?

Ciobanii italieni (ne) acuza !09.07.10

Daca e sa credem presa internationala, ciobanii italieni o duc rau din cauza ca romanii falsifica etichetele de branza. Cum? Branza fabricata in Romania capata eticheta de “made in Italy”, fiind apoi vanduta, se intelege, in Italia.

Ai nostri, ma refer la crescatorii romani de bovine, acuza anumite firme ca importa prea mult lapte din UE, generand astfel o concurenta neloiala pentru fermierii romani. Iar gurile cele mai rele spun ca, de fapt, laptele cu pricina nici n-ar fi tot din strainatate…

Posted in Fermieri & Companiiwith Comments Off on Ciobanii italieni (ne) acuza !

Fabricati biogaz din dejectii !09.05.10

Ultimul trend in materie de investitii ar putea fi zona energiilor regenerabile. Fie ca vorbim de energia eoliana, biomasa ori energia din deseuri, legislatia europeana obliga Romania sa produca,  treptat,  cat mai multa energie din surse regenerabile.  Acesta este unul dintre argumentele care stimuleaza investitiile in tehnologia  regenerabila.

Al doilea se refera la rentabilitate. Bunaoara, in cazul exploatatiilor agricole, este dovedit faptul ca prin producerea de energie din desurile animale si vegetale se realizeaza importante economii financiare. Desigur, pana sa scoti bani prin producerea de biogaz este nevoie sa cheltuiesti nitel. Ideea este insa ca se poate.

In noiembrie 2010, la Timisoara, aspirantii la astfel de investitii pot invata mai multe cu ocazia targului international de energii regenerabila si eficienta in constructii RoEnegy South East Europe 2010.  Mai ales ca, pe langa tehnologii, oamenii pot asista la explicatii, oferite de cadre academice din cadrul Facultatii de Zoothnie si Biotehnologii (Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara).

Posted in Energii Regenerabile, Financiarwith Comments Off on Fabricati biogaz din dejectii !

Dar pe fermierii cu credite cine-i apara?09.05.10

Publicatiile financiare sunt “dominate” de disputa dintre clientii care care au contractat credite la diferite banci si institutiile financiare in cauza. Cauza, dupa cum se stie, este aparitia OUG 50 din 2010, care, printre altele, da dreptul clientilor sa-si renegocieze unele clauze contractuale.

“Buba” pleaca de la faptul ca bancile au compus dobanda dupa o formula proprie, iar acum, noile prevederi, le obliga sa-si schimbe optica.

Despre ce este vorba concret? In vechea formulare, bancile au adunat dobanda de referinta interna ( scoasa acum in afara legii, deoarece nu este transparenta, fiind rezultatul exclusiv al politicii bancii respective ) cu o marja fixa. OUG 50 spune ca de acum incolo bancile trebuie sa adune EURIBOR/LIBOR cu marja. Din pacate, unele banci nu vor in ruptul capului sa respecte OUG si si-au construit, din nou, o formula proprie.

Ce se va intampla mai departe? Daca bancile in cauza nu-si vor respecta clientii, acestia isi vor cauta dreptatea in instanta.

Desigur, printre clienti se numara o groaza de fermieri, pacaliti, iata, si de data asta.

Inca un aspect: deja au inceput constituirea unor grupuri ale clientilor, care sa fie reprezentati in instanta de un avocat comun. Ce bine ar fi daca fermierii ar fi si ei “adunati” in asociatii ! Va dati seama ce forta de negociere ar avea in comun, nu-i asa? Una e sa-ti cauti dreptatea singur si nestiutor, alta  prin intermediul unei asociatii, cu un jurist in spate !

Tags:

Posted in Financiarwith Comments Off on Dar pe fermierii cu credite cine-i apara?

Tabara se intoarce09.03.10

Mihail Dumitru a fost inlocuit, asadar, cu Valeriu Tabara. Specialistul in Politici Agrare, agreat de CE, n-a facut fata, se pare, politicilor agrare autohtone. Ce i se reproseaza, de fapt, lui Dumitru? Poate cel mai mult, Dumitru este vinovat de neimplicare. Ce putea el face mai mult? Daca ar fi putut da bani fermierilor, da, acestia l-ar fi votat.

Ce va putea face Valeriu Tabara? Ramane de vazut !

Pana una alta, Romania continua sa se remarce, 90 %, prin practicarea unei agriculturi de subzistenta. Diferenta, de 10%, castiga bani. Pe astia din urma, nu-i intereseaza chiar asa tare ministrul Agriculturii…

Posted in Politicawith Comments Off on Tabara se intoarce

  • You Avatar