Dec 13

bani

Asistam la o oarecare moda, in ultima vreme, de promovare a agriculturii profitabile pe suprafete mici. Initiatorii unor astfel reclame de business-uri prezinta idei de afaceri, aproape cu succes garatat. Exemple: sere cultivate cu diverse legume ecologioce, plantatii de goji, exploatatii de nuci, etc.

Nu dorim sa descurajam pe nimeni, cei care se implica in astfel de afaceri agricole fiind chiar de laudat, indiderent de rezultatul final.  Aptitudinile pot fi imbunatatite, la urma urmei. Ceea ce dorim sa subliniem este insa altceva: faptul ca afacerile agricole profitabile nu sunt chiar la indemana oricui si in orice conditii in ciuda unor impresii primare.

“Greseli”  frecvente in start-up-uri agricole:

1. Lipsa unor piete de desfacere. Faptul ca ai reusit sa infiintezi o plantatie de nuci nu insemna mare lucru, daca nu reusesti sa afli cui vei vinde, la preturi rentabile,  produsele respective. Calculele din planul de afaceri facut in 2014, trebuie sa se potriveasca cu realitatea de peste 2-3 ani.

2. Lipsa unor asociatii agricole aferente culturii respective. O asociatie profilata pe legume ecologice te poate ajuta sa identifici si sa rezolvi probleme specifice: boli si daunatori, aprovizionare, etc. Sigur ca poti alege sa colaborezi cu un specialist, dar oare vei avea bani sa-l platesti ?

3. Gestiunea riscului. O persoana care isi abandoneaza job-ul pentru a demara a afacere agricola trebuie sa-si gestioneze in mod realist riscul la care se expune. Cum se va reprofila, la 50 de ani,  dupa o perioada de 2 – 3 ani, dupe ce constata ca livada de mere nu da randamentul scontat ?

4.  Evenimente de piata neasteptate. O supraproductie de flori ori importuri masive, evenimente imposibil de estimat la demararea afacerii,  pot deveni peste 1 an  probleme uriase pentru un tanar profilat pe producerea de flori in sera.

 

written by admin \\ tags: ,

Dec 08

SOLAR

Trei semne pro Regenerabile

Conform Green Biz, energiile regenerabile vor domina in curand energiile care polueaza.  In sprijinul acestei afirmatii sunt aduse 3 argumente: scaderea preturilor pentru tehnologiile de producere a energiilor regenerabile, politici guvernamentale de sustinerea energiilor verzi, respectiv faptul ca bancile incep sa-si redirectioneze finantarile inspre astfel de proiecte.

Asadar, la nivel global asistam clar la un trend de dezvoltare a energiilor regenerabile:  energie solara, bioenergie ( biomasa, biogaz, cogenerare), energie eoliana, microhidroenergie, energie geotermala.

Cum stau lucrurile in Romania ? Dupa cativa ani de boom, timp in care fiecare judet s-a pricopsit cu 25-30 de parcuri fotovoltaice si parcuri eoliene, investitiile au intrat in stand-by.  Schimbarea legislatiei, prin scaderea numarului de certificate verzi, au stopat, cel putin pentru moment, aparitia de noi parcuri solare.

Analistii afirma ca si la numarul actual de certificate verzi ( de exemplu, in solar se acorda 3 certificate verzi / MW ), o investitie intr-un parc solar ramane rentabila.

Noua Revolutie Energetica

Cu totii asteapta insa altceva: noua legislatie care sa incurajeze instalatiile mici ( de pana la 500 kw), atat pentru solar, cat si pentru biomasa, eolian si microhidroenergie, pretabile pentru rezidential si comercial.

De ce sunt atractive instalatiile mici de producere a energiei regenerabile ? Pentru ca prin astfel de echipamente fiecare consumator de energie poate deveni producator si implicit vanzator de energie. Cum ? Prin “legarea” la reteaua publica de transport a energiei, oricine are. la un moment dat, surplus de energie, este liber sa o “vinda” la un pret reglementat ( feed-in tariff ).

Detinatorii de acoperisuri, fie ca vorbim de hoteluri, mici spatii de productie, ateliere mestesugaresti, magazine ori alte unitati similare reprezinta clientii ideali pentru sistemul feed-in tariff. Desigur, proprietarii de case se califica, de asemenea, pentru astfel de initiative.

In ceea ce priveste bioenergia ( biomasa, biogaz, cogenerare), avem o alta categorie de potentiali beneficiari: spitale, centre ce colectare a deseurilor, fabrici de bere, produse lactate, unitati de prelucrarea a lemnului, etc.  Plus, desigur, categoria agricultorilor,  fie ei zootehnisti ori profilati pe cultura mare.

Fiti informati !

Potrivit autoritatilor, in perioada de fata se lucreaza la elaborarea legislatiei aferente. Chiar daca lucrurile se misca mai greu decat am estimat, pana la urma trendul este unul singur iar romanii vor putea beneficia si ei, intr-un final  de noile cuceriri tehnologie.

Pe langa beneficiile legate de mediu, energiile alternative vor ajuta la crearea a mii de locuri de munca, cat si la dezvoltarea de noi afaceri.

Avem, deci, o sumedenie de argumente pentru a pleda in favoarea  intrarii energiilor regenerabile in viata noastra.

Ce ar trebui sa facem pentru a fi pregatiti de intalnirea cu Era Regenerabilelor ? Incercati sa va informati cat mai bine. O modalitate eficienta este participarea la evenimente de specialitate: conferinte, targuri, expozitii de profil. Unul dintre cele mai importante manifestari este Targul RoEnergy, care va avea loc in 6 – 8 mai 2015 la Bucuresti.

 

 

 

written by admin \\ tags: , , , , ,

Dec 06

images

In ziua de astazi, a fi la zi cu noutatile din domeniul in care operezi este mai mult decat o cerinta obligatorie.  Fermierii, desigur, nu fac exceptie. DE curand, Uniunea Europeana a avut o initiativa interesanta: crearea unei retele speciale pentru agricultori.

Astfel ca toti cei implicati intr-un fel ori altul in agricultura, incepand de la  fermieri, proprietarii de teren, investitori si pana la cercetători, retailerii agroalimentari ori funcţionari publici din Uniunea Europeană vor putea  schimba idei pe diverse teme legate de agrobusiness. Plus ca jucatorii din agribusiness ar putea  aplica împreună pentru proiecte finanţate pe bani europeni.

Proiectul despre care va vorbim poata numele de:  Parteneriatul European pentru Inovaţie (EIP-AGRI –https://ec.europa.eu/eip/agriculture/en).

 

Ce pot castiga fermierii romani din aceasta retea de socializare pentru agricultori ?

Reteaua de socializare a fermierilor inseamna inainte de toate INFORMATIE. Fie ca vorbim de fonduri europene, de proiecte de cercetare ori de anumite boli ori daunatori, fermierii din orice tara europeana pot comunica usor intre ei pentru a se informa reciproc.

Un alt rol al retelei de fermieri este faptul ca cumuleaza intr-un singur loc cat mai multe informatii specifice agricultorilor.

In era tehnologiei informatiei, trebuie salutat faptul ca, iata, cei care produc hrana noastra cea de toate zilele, vor beneficia din plin de aceste cuceriri ale stiintei si tehnicii.

written by admin \\ tags: ,

Nov 25

PV1

La nivel teoretic, agricultorii romani cunosc faptul ca din resturi vegetale si reziduurile rezultate din zootehnie se poate produce cu succes energie electrica si termica, insa nu prea pun in practica acest potential. Cei mai multi fermieri sustin faptul ca o piedica majora in calea producerii de energie din deseuri este lipsa banilor. Intr-adevar astfel de investitii costa, dar si beneficiile sunt pe masura. Iar fondurile europene ar putea fi folosite tocmai in acest scop.
Informatii specializate despre tehnologiile de biomasa si biogaz se pot obtine direct de la sursa: targul de energii regenerabile si eficienta energetica al Romaniei, RoEnergy, care se desfasoara an la an la Bucuresti si Timisoara.
Recent, organizatorii Targului International RoEnergy Bucuresti, cel mai important eveniment al industriei de Energii Regenerabile si Eficienta Energetica din Romania, au demarat campania de inscrieri si promovare a urmatorului targ, editia RoEnergy Bucuresti numarul V, care va avea loc in perioada 6-8 mai 2015, la ROMAERO, Baneasa, sector1 , Bucuresti.
Printre principalele noutati se remarca promovarea focusata a domeniilor care alcatuiesc portofoliul RoEnergy: RoEnergy#SOLAR, RoEnergy#BIOMASA, RoEnergy#BIOGAZ, RoEnergy#HYDROPOPWER, RoEnergy#WINDPOWER, RoEnergy#EnergyINDEPENDENT.
Pe langa expozitie, sub “umbrela” Targului RoEnergy vor avea loc o serie de manifestari conexe dintre care mentionam: conferinte, mese rotunde, workshop, tombola RoEnergy, etc.
Va doriti o ferma independenta energetic ?
Noile tehnologii de biogaz, biomasa, energie solara, etc, pot contribui in mod substantial nu numai la cresterea eficientei energetice in ferma, ci chiar la obtinerea independentei energetice a unei exploatatii agricole. Prin introducerea noului sistem de subventionare feed-in-tariff (FIT), agricultorul se poate transforma din consumator de energie in producator de energie ( electrica ori termica).
Cum puteti obtine mai multe informatii pe aceasta tema ? Una dintre cele mai simple modalitati este sa va abonati, fara nici un cost, la newsletter-ul RoEnergy (abonarea se poate face accesand site-ul www.roenergy.eu) si , desigur, sa participati la manifestarile R.E.S. Group ( organizator de evenimente pe energii regenerabile).
Domenii de interes
RoEnergy#SOLAR: sisteme fotovoltaice de pana la 0.5 MW, operare & mentenanta parcuri PV, stocare energie, sisteme termice, infrastructura energetica, etc.
RoEnergy#BIOMASA: sisteme de pana la 0.5 MW, energie din deseuri, cogenerare, solutii de termoficare pentru municipalitati, etc.
RoEnergy#BIOGAZ: centrale de pana la 0.5 MW, energie in fermele de animale, cogenerare, etc.
RoEnergy#HYDROPOWER: sisteme microhidrocentrale de pana la 0,5 MW, solutii de independenta energetica, retehnologizari MHC, etc.
RoEnergy#WINDPOWER: sisteme de pana la 0,5 MW MW, operare & mentenanta parcuri eoliene, infrastructura energetica, etc.

Mai multe detalii pe www.roenergy.eu
Din 2015, in Romania incepe o noua Revolutie Energetica
Dupa boom-ul parcurilor eoliene si solare, in Romania este asteptata sa se produca adevarata Revolutie Energetica: producerea de energie, in instalatiile mici, pentru consumul propriu, cu posibilitatea livrarii in retea a excedentului de energie. Prin noul sistem de subventionare, denumit feed-in tariff, consumatorul de energie devine producator de energie.
Ajuns la editia a V-a, pana in prezent, la fiecare din evenimentele precedente, Targul RoEnergy a reunit expozanti de pe trei continente ( Europa, Asia si America de Nord ), alaturi de experti, cercetatori, persoane de decizie din industria RES, asociatii profesionale, reprezentanti ai administratiilor publice, ministere, oameni de afaceri si mass media.

Cat costa un stand expozitional ?
Doriti sa beneficiati de o pozitie privilegiata a standului companiei dumneavoastra la Targ ? Cea mai buna optiune este sa va rezervati din timp un stand. Solicitati chiar acum o Oferta de pret fara nici o obligatie la info@roenergy.eu ori marketing@roenergy.eu

Cat costa pozitia de Sponsor ?
Doriti sa fiti in centrul atentiei in mediul de business si mass media ? Optati pentru una dintre pozitiile de Sponsor al Targului RoEnergy Bucuresti, solicitand o Oferta de sponsorizare fara nici o obligatie: press@roenergy.eu ori marketing@roenergy.eu

Tematica RoEnergy Bucuresti 2015
Tematica Targului ( selectie): energie solara, PV, termal, bioenergie ( biogaz, biomasa, biocombustibili, cogenerare), energie eoliana, microhidroenergie, eficienta energetica, infrastructura energetica.

written by admin \\ tags: , , , , , , , , ,

Nov 19

CUSUT

Nu putini fermieri se plang de faptul ca nu gasesc personal potrivit pentru diversele activitati agricole.

In ceea ce priveste muncile campului, fie ca ne referim la tractoristi fie la munci mai manuale ( cum ar fi recoltatul fructelor, etc), agronomii izbutesc cum-necum sa se descurce. Adevaratele probleme intervin insa atunci cand vorbim de zone mai specializate, cum sunt, de exemplu, job-urile din industria procesarii legumelor si fructelor, zone in care angajatorii resimt acut lipsa fortei de munca.

De la lucratori in prelucrarea laptelui la ciupercari

In acest context,  programul de formare profesionala continua in industria procesarii fructelor si legumelor si industrii conexe, dezvoltat de Patronatul din Industria de Conserve din Legume si Fructe si Conserve Mixte ,,ROMCONSERV”, prin care se urmareste scolarizarea a 950 de persoane,  pare o initiativa pilot binevenita. Este vorba de calificari, precum: lucratori in prelucrarea carnii, peştelui, laptelui, conservelor, lucratori in gospodarie ecologica, ciupercari, pomicultori, etc.

Lista completa a cursurilor de formare profesionala o puteti gasi aici  ( Click ! ) 

Cauze

Pe de alta parte, ceea ce se intampla astazi in agricultura – lipsa de personal calificat – regasim si in industrie. Manageri de productie reclama lipsa unor meserii, precum sudori, prelucratori prin aschiere, operatori mase plastice, etc.

Explicatia, valabila pentri industrie, cat si pentru agricultura, este aceeasi: disparitia scolilor profesionale de profil au generat situatia de fata.

Unde au disparut fostele licee agricole, chiar asa ?

Sigur ca se poate discuta pe tema scolilor agricole de profil. De ce s-au desfiintat ? Inspre ce domenii / specializari  se indreapta tinerii din ziua de  astazi ? De ce nu sunt incurajate astfel de licee ? Etc.

Pana una, alta, primii care sufera sunt fermierii. Dar si consumatorul final, fie si pentru subdezvoltarea unor anumite sectoare agricole, fapt care favorizeaza evident importatorii.

 

 

 

 

written by admin \\ tags: ,

Nov 13

ABANI

Desi agricultura a crescut extrem de mult in importanta in ultimii ani, bancile din Romania nu se inghesuie deloc sa ofere credite fermierilor. Ba, daca e sa fim mai directi, putem spune ca uneori  bancile chiar “fug” de agricultori. Cum este posibil sa se intample asa ceva in conditiile in care domeniul agricol tinde sa devina o ramura vitala pentru economie ?

Cand vorbim de “credite pentru agricultori” ne asteptam, desigur, la credite acordate in conditii care macar sa se apropie de creditele de care beneficiza fermierii din Franta, Germania, Italia. Si nu de credite cu dobanzi astronomice si alte conditii de acordare absurde, care practic bareaza din start oriceinitiativa de acest gen.

Care sunt cauzale pentru care bancile nu crediteaza agricultorii romani ?

1. In diverse ocazii, reprezentantii mediului bancar afirma ca principalul motiv de necreditare a agriculturii ar fi lipsa unui cadru legal adecvat privind asigurarea recoltelor si a animalelor. Fapt care genereaza un scor foarte mic, care, in final il descalifica pe fermier in obtinerea unui credit.

2. Un alt motiv – mai putin recunoscut public de catre banci – este si faptul ca institutiile financiare prefera sa faca afaceri cu organizatii super-sigure, cum este, sa zicem  – chiar statul roman –  in detrimentul unor clienti extrem de fragili, cum sunt agricultorii.

3. O alta cauza invocata de catre banci este faptul ca fermierii nu pot furniza informatii ( nu pot dovedi cu documente contabile ) cu privire la evolutia cifrei de afaceri.

In atare situatie, singurii actori pe piata creditarii agriculturii raman furnizorii de inputuri si masini agricole, care ofera plata la recoltare ori plata la un termen agreat cu fermierul.

De ultima ora, aflam ca pe piata creditarii fermierilor va mai apare un jucator important. Este vorba despre Biochem, distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe, care va acorda anul viitor primele credite fermierilor prin intermediul diviziei de creditare Biochem Creditare IFN.  Sa se configureze oare un trend pe aceasta linie ?

 

written by admin \\ tags: , , , ,

Nov 11

A MAR

 

De ce sa exportam graul, cand putem castiga mult mai mult daca am exporta produse de panificatie ? Ori de ce trimitem in vest camioane de mere, cand ar fi infinit mai profitabil sa exportam suc de mere ?

Ei bine, asa a gandit si Marian Draghia, 35 de ani, un tanar antre­prenor din Brasov, cand a hotarat sa puna bazele unei mici fabrici de productie de suc de mere. El a facut acest pas,   prin firma SaftStupina SRL-D, cu ajutorul fondurilor nerambursabile, dar avand si surse proprii, totalul investitiei ridicandu-se la  de 20.000 de euro.

Planuri in continuare ? Materia prima ( merele ) vin din propria sa livada, intinsa pe 1 hectar. Dupa procesare, tanarul trebuie sa gaseasca magazine de desfacere si, de ce nu, beneficiari in strainatate.

Asadar, se poate ?

 

 

written by admin \\ tags: ,

Nov 07

CENTRALA

Nu este o noutate, din pacate, faptul ca cercetarea romanesca, indiferent de domeniu, se afla in stare de recesiune. Si asta nu de ieri, de azi, ci din anii 90″ incoace. Sigur ca exista exceptii, care nu fac decat sa intareasca, nu-i asa, regula. O astfel de placuta exceptie este si munca inginerului Iuliean Hornet, administratorul firmei Ecohornet, focusata pe producerea energiei termice si electrice prin metode inovative.

Premiat in UK

Potrivit informatiilor postate pe site-ul companiei, in cadrul unei ceremonii de gala desfasurata la Oxford Town Hall, Marea Britanie, in 14 octombrie 2014, Europe Business Assembly si International Socrates Commettee au acordat premiul BEST ENTERPRISE companiei ECOHORNET SRL si premiul MANAGER OF THE YEAR d-lui Iuliean Hornet pentru activitatea in domeniul echipamentelor de producere a energiei termice si electrice.

In cadrul primei editii a Research and Innovation Exhibition UGAL INVENT 2014, ce a avut loc in 8-10 octombrie 2014 la Universitatea Dunarea de Jos Galati, Dl. Hornet Iuliean a primit Medalia de Aur pentru inventia sa: “Arzator multi-sistem si procedeu de ardere ecologica a biomasei peletizate”
Detalii si imagini pe site-ul Ecohornet.

Conform specialistilor Ecohornet, arzatoarele pe peleti tip injector fabricate cu puteri pana la 500kW pot fi folosite pentru obtinerea energiei termice necesara centralelor termice, convectoarelor de aer cald, cazanelor de abur, cuptoarelor de paine, schimbatoarelor de caldura, dar si la producerea energiei electrice prin aplicarea la instalatii cu turbine sau cu motoare Stirling, etc.

Unde pot fi intalnite echipamentele firmei Ecohornet ?

Pe site-ul companiei Ecohornet gasiti datele de contact necesare. O alta modalitate de a afla detalii despre  tehnologiile Ecohornet este de a participa la evenimentele de profil, unde specialistii firmei sunt, de regula, prezenti.

written by admin \\ tags: , , , , , , , , , , , ,

Nov 01

 

romania

 

 

 

Ne-am trezit din hibernare

Şi-am strigat cât am putut:

Sus Cutare! Jos Cutare!?
Şi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Şi-am luptat, cum am ştiut,
S-avem nouă guvernare?
Şi cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie?
Şi cu asta ce-am făcut?

Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
Şi cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câştiga o pâine,
Mulţi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin ţări străine?
Şi cu asta ce-am făcut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize?
Şi cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Şi cu asta ce-am făcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Ţara-i plină de vedete,
Şi cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai noştri, vin ai noştri!
E sloganul cunoscut;
Iarăşi am votat ca proştii,
Şi cu asta ce-am făcut?

Constantin Tănase ( anii ’40)

written by admin

Oct 29

aPOMI

 

Daca inca mai aveti indoieli cu privire la inventivitatea fermierilor, cu siguranta ca urmatorul caz vi le va spulbera.  Este vorba de un fermier din Anglia, care, nici mai mult nici mai putin,s-a gandit sa-si optimizeze costurile prin inchirierea de pomi fructiferi. Altfel spus, in loc sa-si vanda fructele in piata ori la furnizori, britanicul a optat pentru inchirierea pomilor, anual,  la un anumit pret. 

Lista de asteptare pentru a inchiria un cires

Michael Dallaway, pomicultor din UK  ( mai precis din  Kent/ East Sussex ), a ales ca, in loc sa-si valorifice intreaga recolta de cirese prin metodele clasice ( la supermarket, piata, procesatori, etc), sa inchirieze o parte din pomii fructiferi. Pentru 2015, deja nu mai este liber nici un cires pentru a putea fi inchiriat. Astfel ca, daca va doriti un cires in livada lui Michael din Kent, trebuie sa aplicati pentru lista din 2016.

 

Cat costa un cires

Pentru a dobandi  un cires din ferma  lui Michael, pentru un an, nu trebuie decat sa va inscrieti online. Desigur, tot online, urmeaza sa achitati o taxa, care se ridica la  £45 (£43.50 plus £1.50 transaction fee). Apoi, dupa o programare prealabila a lui Michael, chiriasii sunt asteptati sa-si recolteze cu mainile lor ciresele.

Potrivit lui Michael, in supermarket un kilogram de cires costa  intre  £6 – £12 per kilogram. Intr-un an bun, dintr-un cires se recolteaza intre 12-15 kilograme de fructe. La aceste calcule, se adauga, bineinteles, ceva ce nu se poate cuatifica in bani: bucuria  de a petrece, impreuna cu familia ori prietenii, cateva ore in ferma din Kent.

Idei pentru fermierii romani

Ar merge oare un astfel de sistem si in Romania ? Internet avem, ciresi asisderea. Cine n-ar dori sa poata culege cu familia cateva kilograme de cirese taman din pom.

 

 

 

 

written by admin \\ tags: ,